Duminică, 21 decembrie, începe iarna astronomică în emisfera nordică. La ora 17.03, ora României, are loc solstițiul de iarnă, care marchează cea mai scurtă zi, de 8 ore și 50 de minute, și cea mai lungă noapte din an.
De la acest moment și până la solstițiul de vară, din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.
„În timpul solstițiului de iarnă, nopțile ating cea mai mare durată din întregul an deoarece Soarele urcă foarte puțin pe cer și rămâne vizibil pentru un interval scurt. La amiază, la latitudinea medie a României, în jur de 45°, astrul se ridică la doar aproximativ 21° deasupra orizontului. În aceste condiții, ziua ajunge la minimul anual – în București, aproximativ 8 ore și 50 de minute – în timp ce noaptea atinge durata maximă, de aproape 15 ore și 10 minute. Spre deosebire de solstițiul de vară, la solstițiul de iarnă Soarele rămâne foarte jos pe cer chiar și la mijlocul zilei. Din acest motiv, razele sale ajung sub un unghi redus, iar umbrele obiectelor devin mai lungi decât în orice altă zi a anului. În emisfera sudică, fenomenul se petrece invers, marcând începutul verii astronomice”, a explicat pentru Digi24.ro Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București.
În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.
