Casele, dar și apartamentele cu cel puțin patru camere sunt cele mai căutate de către persoanele care intenționează să cumpere o locuință la Timișoara. Cel puțin asta reiese dintr-un studiu realizat la solicitarea Imobiliare.ro, pe parcursul lunii mai a acestui an, menit să ilustreze preferințele și comportamentul cumpărătorilor de locuințe pe fondul epidemiei de Covid-19.
Astfel, aflăm că în zona Timișoarei, 72,3% dintre persoanele intervievate sunt potențiali cumpărători, iar restul de 27,7% au făcut deja o achiziție. Studiul arată că 77% dintre tranzacții au avut ca scop uzul personal, 9%, o investiție, iar 15% fiind în beneficiul altei persoane.
Totodată, 9% dintre clienții din această zonă a țării au fost sau sunt interesați de apartamente cu 2 camere, 30%, de o casă, 11%, de un apartament cu 3 camere, 9%, de o garsonieră, iar 43%, de un apartament cu 4 camere sau mai mult.
„Imobilele noi atrag atenția a 63,8% dintre cumpărători, iar bugetele sunt defalcate în felul următor: 15% sub 40.000 de euro, 15% între 40.001 și 60.000 de euro, 30% între 60.001 și 80.000 de euro, 32% între 80.001 și 100.000 de euro, iar 9% peste 100.000 de euro”, informează Imobiliare.ro.
Per ansamblu, studiul a relevat că persoanele care au achiziționat în ultimul an o locuință în zona marilor orașe s-au orientat în principal spre apartamente cu două camere, amplasate în clădiri finalizate înainte de anul 2015, bugetele de achiziție situându-se, în majoritatea cazurilor, sub 60.000 de euro.
„Pe de altă parte, cei care au de gând să cumpere o locuință în perioada următoare sunt interesați mai degrabă de imobile noi, mai ales case/vile și au la dispoziție bugete mai mari. 32% dintre respondenți dispun de bani din resurse proprii pentru o achiziție, în vreme ce 60% au nevoie de o finanțare bancară, iar 8% ar fi interesați de sistemul de rate la dezvoltator”, a afirmat Daniel Crainic, director marketing Imobiliare.ro.
Dintre tendințele majore în materie de locuire reperabile în contextul epidemiei de Covid-19, de menționat este dorința de a locui mai aproape de natură, inclusiv în comunități situate în afara marilor orașe.
